Date despre autor: Tinca Creţu este unul din cele mai cunoscute nume din psihologia românească, autor a numeroase articole, studii, lucrări de specialitate în domeniul psihologiei dezvoltării, psihologiei educaţiei sau fundamentelor psihologiei. Dintre titlurile care îi poartă semnătura, amintim: “Psihologia vârstelor” – 1994, “Adolescentul şi contextul său de dezvoltare”2001, “Psihologia vârstelor”2001, “Psihologia copilului”2005, “Psihologia adolescentului şi adultului”2005.

   “Psihologia vârstelor” este o lucrare teoretică, care înglobează vasta experienţă didactică a doamnei Tinca Creţu. Se adresează studenţilor la disciplinele socio-umane şi celor care activează în domeniul psihologiei, reprezentând o lucrare fundamentală a consolidării teoretice a viitorilor formatori şi practicieni. Într-un interviu acordat doamnei prof. univ. dr. Elena Bonchiş, doamna Tinca Creţu a descris importanţa psihologiei vârstelor: “Personal o consider o ştiinţă care face parte din grupul celor fundamentale în acest domeniu al cunoaşterii, pentru că are un aport deosebit la înţelegerea profundă a vieţii psihice prin urmărirea procesului dezvoltării ei. Apoi, descoperă fenomene noi de interes general, elaborează concepte şi descoperă legi fundamentale necesare înţelegerii, explicării şi interpretării fenomenelor psihice caracteristice diferitelor vârste. Totodată este într-o strânsă legătură cu toate celelalte discipline fundamentale, sprijinindu-se reciproc şi contribuind la progresul teoretic şi metodologic general al sistemului ştiinţelor psihologice. Are multe implicări aplicative.”

( Bucureşti, 21 noiembrie,2008)

   Volumul debutează cu explicitarea conceptelor care sunt folosite pe parcursul întregii lucrări. Psihologia vârstelor este afirmarea unei viziuni unitare asupra transformărilor vieţii psihice de-a lungul întregii existenţe. În aceste condiţii, ea nu mai urmăreşte doar ceea ce se întâmplă într-un stadiu sau într-un ciclu de dezvoltare, ci tinde să surprindă legăturile profunde, pe de o parte, dintre momentele semnificative ale constituirii funcţiilor şi capacităţilor psihice, iar pe de altă parte, interrelaţiile ce se stabilesc între ele în cursul unui anumit stadiu”. (pag. 14)

     Este definită dezvoltarea psihică, enumerate caracteristicile reprezentative şi expuşi factorii determinanţi ai acesteia. Este descris un număr de trei factori fundamentali: ereditatea, mediul şi educaţia. Fiecare dintre aceştia are un rol determinant, întărit de caracterul permanent evolutiv.

Capitolele următoare abordează stadiile, ciclurile şi etapele dezvoltării psihice şi fizice în funcţie de vârstă:

Stadiul prenatal: acum sunt constituite structurile anatomo-funcţionale fundamentale, care îi vor permite noului născut să supravieţuiască în mediul extrauterin. Tot acum apar şi premizele vieţii psihice.

Stadiul noului născut(0 – 28 zile): finalul vieţii intrauterine aduce cu sine modificări în structura noului născut(ex. Scăderea în greutate în primele zile). “ Naşterea nu este doar un eveniment fiziologic, ci şi unul psihologic, social  şi cultural”.(pag.72)

Stadiul primului an de viaţă(0 – 1 an): se caracterizează  prin perfecţionarea funcţiilor biologice, dezvoltarea sensibilităţii, a motricităţii, debutul şi dezvoltarea percepţiilor, apariţia şi dezvoltarea limbajului, dezvoltarea inteligenţei senzoriomotorii.(pag. 79-80)

Stadiul primei copilării sau a antepreşcolarului(1 – 3ani): se caracterizează prin perfecţionarea autodeplasării, prin apariţia conştiinţei de sine, dezvoltarea limbajului, a universului social, a percepţiilor, a gândirii. Învăţarea se realizează în special prin imitaţie.

Stadiul celei de a două copilării sau al preşcolarului(3 – 7ani): în acest stadiu se disting, cu preponderenţă, următoarele aspecte: creşterea adaptabilităţii prin dezvoltarea senzorială şi motorie, creşterea autonomiei şi apariţia deprinderilor, dezvoltarea proceselor psihice complexe, interesul pentru cunoaştere, formarea unei conştiinţe morale şi stabilirea elementelor definitorii ale personalităţii.

Stadiul şcolarului mic(7 – 10ani): şcolarizarea(începutul educaţiei formale) reprezintă un factor ce va influenţa în mod definitoriu întreaga evoluţie a copilului, la nivelul proceselor psihice, de socializare şi dezvoltare.

Stadiul preadolescenţei(10 – 12ani): se caracterizează prin: creştere fizică, transformări organice, accentuarea diferenţierii dintre sexe, dezvoltarea proceselor psihice şi a consştiinţei de sine.(pag. 240)

Stadiul adolescenţei(14 – 20ani): se caracterizează prin: experimentarea unei culmi a cogniţiei, depăşirea identificării cu părinţii, intensificarea conştiinţei de sine, cu o tendinţă de individualizare şi a nerespectării elementelor de uniformizare(cucerirea independenţei şi autonomiei), apariţia conştiinţei de apartenenţă la un grup, la o generaţie. O altă caracteristică este aceea a unei emotivităţi exagerate.

Stadiul tinereţii(20 – 25ani): Ann Birch considera ca fiind specifice acestui stadiu de dezvoltare următoarele caracteristici: stabilirea identităţii eului, independenţa relaţiilor personale, lărgirea intereselor, umanizarea valorilor, manifestarea atitudinilor de ocrotire.(pag. 314)

Stadiul perioadei adulte(25 – 35, 44 – 65ani): dacă la celelalte stadii de dezvoltare se remarca un progres permanent al funcţiilor psihice şi fiziologice, acum se pot remarca şi perioade de stagnare sau regres al acestora; anumite abilităţi cognitive implicate în sarcinile curente cunosc o stare de stagnare, altele, prin slaba implicare în activităţile persoanei scad, în timp ce unele se dezvoltă(activităţi utilizate în câmpul profesional sau în timpul liber).

Stadiul bătrâneţii(de la 65 ani): se caracterizează printr-o regresie în plan biologic, a funcţiilor senzoriale şi psihomotrice şi a capacităţilor cognitive, cu implicaţii asupra întregii vieţi a persoanei. Viaţa socială este şi ea afectată prin apariţia etapei de pensionare.

     Stadialitatea dezvoltării psihice şi fizice a cunoscut etapizări pe criteriul vârstei utilizându-se intervale relativ diferite la autorii care le-au definit şi descris, mai ales pentru perioadele adolescenţă şi tinereţe. Acest aspect a fost reliefat şi de către volumul de faţă.

     Fiecare etapă este descrisă prin caracteristicile reprezentative fizice/morfologice şi cele psihice. Odată cu creşterea, caracteristicile psihice devin mai complexe, implicând descrieri mai detaliate. Sunt prezentate procesele psihice primare(senzaţia, percepţia, reprezentarea), precum şi cele care implică mai mult aportul gândirii(memoria, imaginaţia, motivaţia, afectivitatea, voinţa). Apariţia şi evoluţia liumbajului are în vedere: volumul vocabularului, particularităţile vorbirii, ale scrisului şi cititului şi ale limbajului intern şi rolurilor sale speciale.(pag. 210-211)

   Maniera în care a fost scris volumul de faţă îl face accesibil unei varietăţi mari de cititori, elementele de specialitate fiind descrise în termeni uzuali. Este o lucrarea necesară într-un timp în care studiul individului este supus unei modificări continue date de evoluţia ştiinţiifică şi contextul spaţio-temporal. Este o lucrare definitorie pentru înţelegerea proceselor psihice aflate în coninuă transformare a individului zilelor noastre.

Editura: POLIROM
An apariţie: 2009
Gen: psihologie teoretică

Vă mulțumesc pentru citirea articolului!

Recenzie realizată de:
   Brîndușa Argint
 briargint@gmail.com 

 

1280total visits,1visits today

One thought on “Tinca Creţu – “Psihologia vârstelor” – prezentare”

  1. Interesting blog! Is your theme custom made or did you download it
    from somewhere? A design like yours with a few simple adjustements would really make my blog shine.
    Please let me know where you got your theme. Bless you

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *